Mic preview de carte II

„Aici e toată frumusețea. Știți povestea, că doar ați fost implicați. Chinezii îi împing pe ruși să invadeze Europa de Est, Uniunea acționează mult prea târziu, se aruncă vreo două bombe nucleare peste baltice, se negociază lucruri, Uniunea trădează și mai împinge un pic frontul, rușii ajung până la Carpați… bine, scurtez! De ce s-a terminat războiul?” Întrebă Marcel, ca un profesor.

„Nu s-a terminat,” răspunse Olga. „Doar n-a mai fost nimic de câștigat. Uniunea s-a retras, a fost o negociere. Am rămas noi la mijloc, ai nimănui.”

„Și de ce s-a întâmplat asta?”

„Nici ei nu mai aveau putere, Marcel.” Am răspuns eu. „Țin minte că aveau liniile de aprovizionare atât de lungi că ne luam noi, care n-aveam de nimic, din ele ce ne trebuia. Ajunseserăm să nu mai știm cine trage, că aveam toți aceleași arme.”

„Bine, bine, dar nu a fost doar asta,” completă Marcel, cu un zâmbet. „Adică sigur a fost și asta, dar ce poate opri o putere nucleară într-o invazie, mai ales când a dovedit că nu îi este frică să acționeze așa?”

„Altă putere nucleară,” am răspuns eu. „Dar nu americanii, care nu s-au mai băgat. Au protejat Anglia și atât.”

„Corect. Nu americanii, deși tehnologia aia a jucat un rol. Și știu asta pe mega-surse!” Spuse liderul sectorului 1 din București. „Niciun stat nu mai era ce fusese înainte, cam din 2040 a început lumea s-o ia cu curul în sus. Crize economice, probleme cu apa, cu pământul, știți de ele, cât de cât. Ideea e că oricum se ajunsese la ceva… cum s-o numesc… federalizare a statelor sau orașelor din fiecare nație. Da? Când au venit chinezii peste americani, ei fiind cam singurii rămași uniți sau cu scop serios, deja nu mai conta că SUA aveau cel mai mare arsenal nuclear. Erau împărțiți și mai speriați unii de alții. Nu au reacționat unitar la o forță mare, venită din afară. Idaho avea 10 bombe, China avea 300. Mai ușor era să negocieze.”

„Și ideea să-ți folosești armele nucleare pe propriul teritoriu ar fi fost cretin.”

„De acord,” accepta noul nostru profesor de istorie, pe care chiar nu-l suspectam de atâta lectură și inteligență. „Dar să știi că totuși arma asta a fost folosită.”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.